Ce altceva poate fi dansul decât o descătușare a energiilor sau o integrare a ființei în armonia naturii? Versurile lui Blaga evidențiază cât se poate de sugestiv această idee a eliberării de propriile limite, a dezmărginirii prin dans: O, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat!/Să nu se simtă Dumnezeu/în mine/un rob în temniţă – încătuşat. Ființa dorește cu ardoare să-și exprime trăirile prin mișcare și prin ritm, să comunice astfel cu sine și cu celălalt.

Din această perspectivă, lucrările lui Iulian Copăcel surprind într-o manieră inedită tocmai această poftă de mișcare expresivă, de exteriorizare a fiorului prin intermediul corpului, de trăire artistică a intensității clipei în ciuda efemerității acesteia. Dezvoltarea construcției abstracte a dansului eliberează privirea de condiționările reprezentării figurative, permițând acumularea conotațiilor. În acest sens, fără pretenția unei sistematizări, putem remarca unele coordonate plastice ale dansului, care contribuie la cristalizarea discursului vizual:

  • Arcuirea reprezintă unul dintre modurile de manifestare prin dans a ființelor, care se unesc pentru a (re)descoperi armonia întregului. Nonculorile prin care prind consistență membrii cuplului trimit la  forțele primordiale și complementare ce stau la baza universului, asigurându-i echilibrul (Yin și Yang). Totuși, contopirea acestora este intermediată de o culoare ambivalentă, verdele, care sugerează vitalitatea, fertilitatea, speranța, dar și pericolul ispitei, al veninului. De altfel, este interesant de observat faptul că, în lucrările lui Iulian Copăcel, arcul de cerc apare constant și în reprezentările structurilor arhitectonice, unde dezvoltă sugestia orizontului, a limitelor existenței tinzând spre circularitate, spre armonie. Tușele difuze, suprapunerile au un rol important în reliefarea ritmului, a dinamismului compoziției.
  • Oglindirea constiutuie o altă dimensiune plastică, prin care artistul pune în lumină semnificațiile dansului. Chiar și atunci când este individual, dansul insului se raportează la cealălat, fie el reprezentat și sub forma umbrei/a absenței. Dansatorul din prim-plan pare oglindit/acompaniat din fundal de o altă ființă surprinsă însă dintr-o perspectivă pasivă, misterioasă. Se creează astfel un contrast între dinamic și static, între aproape și departe. Din nou, dansul îi conferă individului forța de a depăși constrângerile spațiului: prin mișcările sale, dansatorul se desprinde de limitele propriei lumi (vezi mâna care trece de linia neagră, verticală, îngroșată!).
  • Dezmărginirea se înscrie inevitabil în logica dansului, cu atât mai mult în reprezentarea abstractă. În această direcție, geometrizarea neregulată, suprapunerea/ intersectarea formelor, liniile vibrate prin care prind contur siluetele dansatorilor creează impresia de-limitării. Mai mult chiar,  conotația dezmărginirii este nuanțată de refuzul culorii de a rămâne în limitele trasate, aceasta depășindu-le și existând chiar în afara lor. 

Arching, mirroring, and demarcation

What can dance be more than a disengagement of energies or an integration of being into the harmony of nature? Blaga’s lyrics highlight as suggestively as possible this idea of ​​liberation from its own limits, of dismantling through dance: Oh, I want to play, as I have never played! / May God not feel / in me / a prisoner in prison – handcuffed. The being wants with an ardor to express his experiences through movement and rhythm, thus communicating with himself and with the other.
From this perspective, the works of Iulian Copăcel surprise in a unique way precisely this desire of expressive movement, of externalization of the thrill through the body, of the artistic experience of the intensity of the moment, despite its ephemerality. The development of the abstract construction of the dance frees the view of the conditions of the figurative representation, allowing the accumulation of connotations. In this sense, without the claim of a systematization, we can notice some plastic coordinates of the dance, which contribute to the crystallization of the visual discourse:
• Archery is one of the modes of manifestation through a dance of beings, who come together to (re) discover the harmony of the whole. The noncolors that consist of the members of the couple sent to the primordial and complementary forces that are the basis of the universe, ensuring its balance (Yin and Yang). However, their blending is mediated by an ambivalent color, the green ones, which suggest the vitality, fertility, hope, but also the danger of temptation, of the venom. Moreover, it is interesting to note that, in the works of Iulian Copăcel, the circle arch appears constantly also in the representations of the architectural structures, where it develops the suggestion of the horizon, of the limits of existence tending towards circularity, towards harmony. Diffuse touches, overlays play an important role in highlighting the rhythm, the dynamism of the composition.

• The mirror constitutes another plastic dimension, by which the artist brings to light the meanings of the dance. Even when it is individual, the dance of the island refers to the other, either represented in the form of shadow/absence. The dancer in the foreground seems to be mirrored/accompanied by the background by another being surprised but from a passive, mysterious perspective. This creates a contrast between dynamic and static, between near and far. Again, the dance gives the individual the strength to overcome the constraints of space: through his movements, the dancer comes off the boundaries of his own world (see the hand that passes the black, vertical, thickened line!).

• Dividing is inevitably part of the logic of dance, especially in abstract representation. In this direction, the irregular geometry, the superposition/intersection of the shapes, the vibrated lines that capture the silhouettes of the dancers create the impression of the limitation. Moreover, the connotation of dismemberment is hinted at by the color’s refusal to remain within the limits set, exceeding them and existing even outside them.

Leave a Reply